Evaluarea psihologică a preșcolarului

Evaluarea psihologică a preșcolarului

Evaluarea psihologica a preșcolaruluiEvaluarea psihologică a preșcolarului este importantă, deoarece fiecare copil crește și se dezvoltă diferit. Așadar, achizițiile din perioada copilăriei mici și a preșcolarității își vor culege roadele atunci când copilul merge la școală. Cu toții ne dorim copii inteligenți, pe care învățătoarele și profesorii să îi aprecieze.  Ne dorim copii care să fie prietenoși, să se adapteze ușor la situațiile problematice. De asemenea, e important ca aceștia să aibă comportamente dezirabile social. Însă acest lucru nu se întâmplă identic în toate cazurile. Unii copii par să strălucească la școală, alții fac față cu greu contextelor școlare. Această situație este una problematică și pentru cadrele didactice și pentru familie.

O soluție pentru a preveni situațiile dificile este aceea de a evalua corect și complet copilul. Psihologul specializat poate să evalueze astfel un copil preșcolar și să informeze părinții atât cu privire la achizițiile copilului, cât și cu privire la competențele care nu sunt încă pe deplin dobândite sau care sunt în curs de formare. Atitudinea prin care părinții lasă formarea copilului în seama grădiniței sau a școlii este una păguboasă. Și aceasta, în primul rând pentru copil. Pentru că îi comunică faptul că învățarea nu este valorizată de părinți. Și în plus, aceasta încarcă în mod excesiv cadrele didactice cu sarcini cărora nu le pot face față din rațiuni de timp de cele mai multe ori.

De ce este bine să evaluăm copiii preșcolari?

Atunci când copiii urmează să meargă la școală ei sunt adesea chemați să fie evaluați de o comisie mixtă de specialiști. Aceștia își dau avizul pentru admiterea copilului în școală sau pentru continuarea pregătirii sale în grădiniță. Decizia de respingere pentru intrarea în clasele primare este adesea neplăcută și părinții nu o înțeleg. Așadar, mulți părinți vor să știe ce pot să facă cu copilul lor astfel încât el să exceleze. De asemenea, la evaluarea psihologică pentru admiterea în școală, părinții primesc destul de rar un feedback despre situația psihologică a copilului lor și acest fapt este frustrant.

Însă, o evaluare separată de cea pentru admiterea în școală, permite obținerea unor informații suplimentare despre copil. Oferă date despre ritmul de dezvoltare, identifică acei copii care fac parte din grupele de risc și permite specialistului să pună un diagnostic precoce.

Citește mai departe …

De asemenea, evaluarea dezvoltării ajută la estimarea gradului de pregătire pentru școală la care a ajuns un copil. Această decizie de a frecventa sau de a amâna școala nu se face subiectiv, ci există niște parametri stabiliți științific și standardizați.Și nu în ultimul rând, evaluarea dezvoltării ajută psihologul să inițieze și să urmărească intervențiile psihologice atunci când acestea se impun. Dacă un copil nu a ajuns să achiziționeze o serie de competențe importante pentru vârsta sa, atunci se impune un proces de intervenție. Și pentru un succes deplin acest fapt nu se poate realiza fără o evaluare completă a dezvoltării.

Ce competențe sunt evaluate?

Sunt mai multe studii care spun că există o serie de competențe specifice copiilor preșcolari și evaluarea acestora permite estimarea nivelului de dezvoltare. Astfel, există

  • competențe cognitive care se referă la cât este copilul de capabil să proceseze informațiile (care este nivelul său atențional, mnezic, cum rezolvă probleme, cum se exprimă, etc).
  • Competențe sociale care cuprind modul în care copilul acceptă și se supune regulilor, cum relaționează cu ceilalți, care este comportamentul său în societate.
  • Competențe emoționale – acestea se pare că sunt, alături de competențele motrice cele mai relevante dintre achizițiile copilului pentru succesul școlar. Pentru competențele emoționale ne interesează cum înțeleg copiii emoțiile lor și ale altora, cum se exprimă emoțional și mai ales cum fac față emoțiilor.
  • Iar competențele motrice se referă la fluența și controlul pe care îl are copilul în mișcări.
  • De asemenea, alte competențe măsurate sunt competențele de autonomie personală. Aceasta arată măsura în care un copil rezolvă singur probleme fără ajutorul părnților sau al altor adulți.

Totodată, există și alte instrumente de evaluare a dezvoltării copilului ce se adaugă celor enumerate mai sus.  Prerechizitele școlarizării, evaluarea temperamentului sau a personalității, evaluarea emoționalității negative, etc. Toate acestea oferă o imagine cât mai acurată despre gradul de dezvoltare al copilului. În plus, pot să ajute părinții să își sprijine copilul pentru integrarea în comunitatea școlară unde să acumuleze succese școlare.

Concluzie

Pentru copiii mici (de 3-4 ani) se poate face o evaluare inițială ce va fi păstrată și ea să fie comparată cu alte evaluări ulterioare. Aceeași evaluare longitudinală este valabilă și pentru copiii mai mari.

Părinții care primesc un raport mai puțin favorabil pot să beneficieze de o imagine completă a competențelor copilului. Ei vor fi îndrumați către specialiști care îi pot ajuta să aibă un copil perfect integrat în școală și societate.

Nu în ultimul rând, părinții pot să ia o decizie fundamentată științific cu privire la plasarea copilului în mediul școlar. Astfel obțin un răspuns cât mai bun la întrebarea „Să înscriu copilul la școală de la 6 sau de la 7 ani?”.

Pentru copiii între 3 și 7 ani, veți primiți informații avizate despre cum puteți ajuta copilul să atingă maximul potențialului său.

Vă aștept cu drag,
Psiholog Lavinia Stupariu