RO | Vaccinarea
Vaccinarea este o metodă de prevenire a unor boli infecțioase cu mare răspândire în populație.
Ca să înțelegem vaccinarea trebuie să știm că unele boli infecțioase, după ce trecem prin ele, ne lasă în urmă o imunitate care va împiedica repetarea aceleași boli dacă ar fi să ajungem din nou în contact cu agentul patogen al bolii respective. Agentul patogen poate fi: un virus, o bacterie, o toxină.
De exemplu: Dacă un individ fără imunitate vine în contact cu virusul poliomielitic natural (sălbatic), acel individ va face poliomielita. Poliomielita este o boală gravă, iar indivizii care supraviețuiesc acestei boli, pot rămâne cu sechele paralitice pentru toată viața.
Dacă ne vaccinăm față de poliomielită înseamnă că vom accepta să introducem în organismul nostru un virus viu dar atenuat (care nu poate produce boala decât în cazuri extrem de rare; 1 caz la 1 milion de vaccinuri) dar care va produce o imunitate suficientă ca să ne protejeze de boală în cazul în care am ajunge în contact cu virusul poliomielitic natural (sălbatic).
La ora actuală există și un vaccin antipolio format din virusul poliomielitic omorât, deci care nu va produce niciodată boala. Dar acest vaccin, cu virus omorât (conține doar unele fragmente de virus), nu va fi la fel de eficient ca și cel cu virus viu atenuat. Aceasta înseamnă că, riscul ca un individ vaccinat cu virus omorât, să facă boala, este mai mare decât dacă ar fi fost vaccinat cu virus viu atenuat.
Cum ar trebui să evaluăm un vaccin?
- după eficiență
- după riscurile pe care le presupune
- după vârsta copilului la administrare
- după experiența cu acel vaccin
- după costuri
- după tipul de vaccin: cu agent viu sau omorât
- după beneficiul individului sau comunității
Întrebarea este: dacă mă voi vaccina pot fi 100% convins că nu voi face boala? Din păcate nici un vaccin nu promite o protecție de 100%. Dar neutilizarea vaccinului duce la prezența unei populații sensibile la boală. Aceasta înseamnă că, în cazul în care virusul sau bacteria respectivă ar infecta o astfel de comunitate nevaccinată, boala ar putea produce o epidemie (infectarea unui număr mare de persoane într-un timp scurt). O epidemie poate fi atât de gravă încât să destabilizeze o societate, pentru că foarte mulți oameni sunt scoși din atribuțiile lor sociale. Deci chiar dacă vaccinul nu oferă o protecție individuală de 100%, totuși el este foarte benefic pentru comunitate în general, evitând apariția unor epidemii sau pandemii.
- Posibilitatea manifestării efectelor secundare ale vaccinului – care țin, fie de agentul patogen folosit, fie de alte ingrediente care intră în compoziția vaccinului. Exemple de reacții adverse: alergii, de la forme ușoare până la șoc anafilactic, tumefacție locală cu durere, sau chiar necroza țesuturilor la locul injecției, diseminare fatală a bacilului (la BCG), convulsii febrile (la antivaricelic-antiurlian-antirubeolic), artrite (la antirubeolic), encefalite (la antivaricelic), trombocitopenie (la antivaricelic-antiurlian-antirubeolic). In SUA vaccinarea BCG nu este recomandată pentru populația generală, ci doar pentru copiii expuși unor riscuri majore de infectare și pentru persoanele care lucrează în mediul cu tuberculoză. Motivul pentru care BCG nu intră în categoria vaccinurilor recomandate populației generale, se bazează pe faptul că eficacitatea vaccinului este foarte redusă, în jur de 30-33%. O meta analiză făcută asupra acestui vaccin în sudul Indiei, între 1968 și 1971, arată că eficiența sa după 5 ani, la adulți și copii este zero. Pentru copiii vaccinați în perioada de sugar eficacitatea după 15 ani era de doar 17%.
- În literatura de specialitate se discută dacă unele ingrediente ale vaccinurilor, cum ar fi timerosal (sodiu-etilmercur-tiosalicilat =C9H9HgNaO2S este un compus antiseptic pentru vaccin, care conține circa 49% din greutatea sa, mercur) ar putea produce autism. Se crede că autismul ar apare doar în cazul vaccinului combinat anti-oreion+varicela+rubeola și care are timerosalul ca și conservant. Unii autori consideră că rata autismului ar crește în paralel cu rata vaccinării anti–oreion+varicela+rubeola. Mai multe studii recente infirmă însă posibilitatea ca timerosalul să fie cauza creșterii numărului de cazuri de autism. Sunt și studii care arată că expunerea prenatală sau a sugarului la timerosal duce la o întârziere de limbaj și la apariția ticurilor, dar acest studiu nu poate fi un argument pentru incriminarea timerosalului în etiologia autismului.
Sunt vaccinuri care nu se recomandă să fie administrate înaintea vârstei de 12 luni, respectiv 16 luni, întrucât organismul nu este capabil să producă o imunitate eficientă înainte de această vârstă.
Din nefericire pentru pacienți, firmele producătoare de vaccinuri sunt destul de grăbite în a-și recupera investițiile făcute în obținerea unui vaccin anume și nu de fiecare dată epuizează toate studiile necesare pentru ca produsul să fie implementat pe piață. Deși există un sistem extrem de riguros de verificare înainte ca un
vaccin să fie pus pe piață, totuși se mai strecoară și documente lacunare cu rea intenție care spun ca un anumit rezultat este favorabil când de fapt nu este.
De aceea, când se recomandă un vaccin nou, e bine ca părinții să se documenteze și să se asigure că toate studiile au fost finalizate și sunt favorabile introducerii vaccinului pe piață. Aș menționa ca exemplu Gardasilul, care la momentul introducerii pe piață încă mai avea unele evaluari pe termen lung în derulare. De asemenea, faptul că s-a făcut așa de mare presiune mediatică și chiar politică cu introducerea lui la fetițe de 10 ani, a avut ca efect respingerea acestui vaccin de către populație.
Dacă vaccinul este asigurat gratuit prin programe naționale de sănătate, problema costurilor este rezolvată pentru populație, dar dacă un vaccin trebuie cumpărat de parinți, atunci poate deveni o barieră considerabilă pentru unii copii. În general, pe piață se oferă mai multe vaccinuri decât sunt considerate necesare pentru sănătatea individului și a populației. Dacă o familie dorește să-și vaccineze copilul față de tot ce poate fi vaccinat, merită să considere dacă un exces de vaccinare are sau nu efecte benefice. Excesul de vaccinare este încă controversat în literatura de specialitate. Unii consideră că vaccinarea cu mai mult decât este necesar, ar duce la creșterea incidenței astmului bronșic la copil și a altor manifestări imunoalergice.
Sunt vaccinuri care folosesc virusuri vii (antipolio oral) dar atenuate, sau bacterii vii dar atenuate (BCG-ul) și sunt vaccinuri care folosesc virusuri sau bacterii omorâte.
Vaccinurile care folosesc agenți vii dar atenuați, produc un răspuns imun mult mai viguros și de durată mai lungă, dar din păcate pot produce boala, în rare cazuri.
Vaccinurile ce folosesc agenți omorâți vor produce un răspuns imun mai slab și cu durată mai redusă (în general ne protejează de boală timp de aproximativ 5 ani), dar sunt mult mai sigure pentru că nu vor produce boala respectivă
Aici este o întreagă dezbatere care trebuie bine înțeleasă . Întâi trebuie să știm că o vaccinare eficientă pentru populație este aceea în care se obține o vaccinare de aprox 70% din totalul persoanelor sensibile la boala respectivă. Dacă nu se obține o vaccinare de 70% se consideră că vaccinarea nu oferă suficientă protecție pentru colectivitate. Într-o populație ce are vaccinați 70% din indivizii sensibili, chiar și indivizii nevaccinaț i au șansa mult mai mică de a face boala. Persoanele nevaccinate care locuiesc într-o comunitate vaccinată în proporție mai mica de 70% împotriva unei anumite boli, vor avea un risc mult mai mare de a face boala respectivă. De ce este important de știut acest lucru? La ora actuală, este tot mai la modă, varianta “ecologistă”, în care tot mai mulți părinți refuză vaccinarea copiilor, considerând că pot să-și asume riscul bolii. Acest raționament este funcțional, dar numai atât timp cât populația vaccinată nu scade sub 70%. De îndată ce procentul vaccinaților va scădea sub 70%, riscul de boală va crește vertiginos pentru toată comunitatea celor sensibili. De aceea, trebuie mereu menținut un echilibru sănătos între cei vaccinați și cei nevaccinați. Individul nevaccinat poate trăi cu riscuri minine într-o comunitate vaccinată. Dar dacă toți ar vrea să beneficieze de riscuri mici pe seama altora, acest lucru nu este posibil. Ca un nevaccinat într-o comunitate vaccinata, ai în plus beneficiul că nu-ți expui copilul nici măcar la riscurile vaccinării. E ca și cum ai profita de sacrificiul celorlalți și asta nu e moral.
În concluzie, bazat pe informațiile actuale (care oricând pot fi schimbate) aș recomanda vaccinarea față de următoarele boli: poliomielita, difterie, tetanos, pertusis, hepatita B, meningococ, rubeola doar la fetițe, rujeola.
Nu aș recomanda deloc următoarele vaccinuri: BCG (pentru că este ineficient) și vaccinul antigripal (pentru că șansa ca vaccinul să fie idendic cu virusul care circulă în momentul vacinării, este redus).
