Nutritie

Nutriţia studiază interacţiunea dintre organismele vii şi alimente. Nutriţia umană include studierea nutrienţilor şi a altor substanţe găsite în alimente, modul in care organismul uman utilizeaza nutrienţii pentru creştere şi dezvoltare, relaţia dintre alimente, compoziţia alimentelor precum şi recomandările nutriţionale pentru imbunatatirea starii de sănătate.

Nutrientul înseamnă substanţa dietetică necesară pentru sănătatea organismului.

Cele trei funcţii ale nutrienţilor:

Furnizează energie: carbohidraţii, proteinele, lipidele
Susţin creşterea şi dezvoltarea organismului: proteine, lipide, minerale, vitamine, apa
Reglează funcţiile organismului: proteine, lipide, minerale, vitamine, apa

Pentru a avea un corp sănătos trebuie să îl şi hrănim corespunzător. Organsimul are nevoie de nutrienţi în cantităţi corespunzătoare pentru a funcţiona la capacitate maximă. Nutrienţii trebuie aduşi prin consumul de alimente, deoarece organismul nu poate produce singur mulţi dintre nutrienţii necesari. Necesarul de carbohidraţi, proteine şi lipide este prezentant în ghiduri specializate.

Carbohidraţii sunt sursa principală de energie a organsimului. Există 3 clase mari de carbohidraţi: monozaharide care se absorb cel mai repede în organism şi sunt cei mai simpli, oligozaharide şi polizaharide. Sursele alimentare de carbohidraţi sunt cele de orgine vegetală: cerealele, legumonoasele, legumele şi fructele. Singurele excepţii fiind lactoza din lapte şi glicogenul din carne. Carbohidraţii furnizează 4,1kcal/1g HC.

Proteinele sunt importante în dezvoltarea şi buna funcţionare a organismului. Ele intră în compoziţia diferitelor ţesuturi, enzime şi hormoni. În funcţie de calitatea lor există proteine complete, parţial complete şi incomplete. Această clasificare este dată de compoziţia proteinele în aminoacizi. Sursele principale de proteine sunt alimentele de orgine animală, deoarece furnizează proteine cu valoare biologică mai mare decât alimentele de origine vegetală. 1 g de proteine furnizează 4,1kcal.

Lipidele sunt o sursă foarte bună de energie, 1g de lipide furnizând 9,3kcal. Există lipide saturate şi lipide nesaturate. Trebuie să fim atenţi la lipidele saturate, deoarece acestea rămân pe artere provocând diferite boli cardiovasculare. Alimentele procesate sunt deobicei cele care conţin foarte multe grăsimi saturate. Însă există şi grăsimi care sunt benefice pentru organism cum sunt cele nesaturate: grăsimi monomesaturate: uleiurile şi nucile, şi grăsimi polinesaturate: peştele.

Vitaminele sunt necesare pentru creşterea şi metabolismul organismului. Există două grupe de vitamine: hidrosolubile (4) şi liposubile(9). Încălzirea prea mult a diferitelor alimente duce la pierderea vitaminelor hidrosolubile, chiar ţi ţinerea în apă prea mult timp. Vitaminele liposolubile se pot acumula în organism şi pot fii toxice dacă sunt consumate în exces.

Minerale nu furnizează energie însă au un rol important în funcţiile fiziologile ale organismului, inclusiv fucţionarea corectă a sistemului nervos, sistemul scheletic,reacţiile ce se produc la nivelul celulelor şi chiar balanţa apei. Există şi un necesar zilnic al mineralelor care trebuie adus prin aport alimentar.

Apa este utilizată de organism ca solvent pentru multi nutrienţi şi îndeplineşte diferite funcţii în organism. Apa este un trasportor pentru nutrienţii sau hormoni ajuntându-i să ajungă la destinaţie pentru a-şi îndeplini funcţia. Există multe surse de apă, însă cea mai importantă e cea pe care ne-o aducem noi prin consumul direct de apă potabilă. Fructele şi legumele sunt o altă sursă de apă. Organismul poate forma apă prin diferite reacţii metabolice, însă aceasta nu acoperă necesarul de apă ce trebuie consumat zilnic. Se recomandă consumul a 8 pahare de apă pe zi pentru a menţine organismul hidratat.

Aşadar,alimentele sunt furnizorul energiei noastre, însă trebuie să fim foarte anteţi la ceea ce alegem să punem în farfurie.