Alimentația bebeluși de la naștere până la vârsta de 1 an
Laptele matern are o compozitie perfect adaptată nevoilor nutriționale ale bebelușului, asigurând dezvoltarea armonioasă a sugarului până la 6 luni. În plus, laptele matern este steril și potrivit de cald de fiecare dată, este cel mai la îndemână și este gratuit. Alimentația la sân întărește relația afectivă între mamă și sugar, lucru atât de necesar pentru o dezvoltare armonioasă a bebelușului. De asemenea, alimentația la sân asigură o bună involuție uterină la mamă, după naștere. În plus, unele studii afirmă că, alimentația la sân reduce riscul cancerului mamar față de femeile care nu au alăptat. Și, de asemenea, alimentația la sân poate să prevină apariția unei sarcini ulterioare prea timpurii, permițând refacerea completă a organismului mamei pentru o posibilă viitoare sarcină (intervalul optim între sarcini este de cel puțin 2 ani).
Dintre beneficiile alăptării asupra bebelușului, amintim:
- copiii alimentați la sân au o mai bună dezvoltare psihomotorie decât cei hrăniți cu lapte praf;
- laptele matern protejează net superior sugarul față de anemie feriprivă în comparație cu alimentația artificială. Deși laptele de mamă are o concentrație redusă de fier totuși procentul de absobție al fierului este mult mai bună decât din laptele praf;
- rahitismul copilului este combătut prin alimentația exclusiv naturală, dacă mama ingeră pe zi 6000 UI de vitamina D. La această doză în laptele matern se va regăsi o cantitate de 400 UI/l de vitamina D, suficientă pentru combaterea rahitismului;
- compoziția laptelui de mamă este perfect adaptată vârstei mai ales în prima lună de viață.
Pentru ca alimentația naturală să nu fie compromisă de la început, este foarte important ca sugarul să nu primească în maternitate nici un fel de lapte praf. De asemenea, sugarul nu ar trebui sa fie privat de beneficiile digestive ale colostrului (primul lapte al mamei) care are o compoziție perfectă pentru primul supt.
Când ar trebui să începem diversificarea alimentației la bebeluși?
Iată mai jos câteva recomandări recente pentru alimentația sugarului:
- Până la 6 luni primește doar lapte de mamă. Această regulă având ca scop evitarea apariției unor manifestări alergice cu impact până pe la vârsta de 10 ani a copilului.
- Laptele de vacă integral nu se va da sub vârsta de 1 an.
Iată mai jos o ordine posibilă de introducere a alimentelor solide, după vârsta de 6 luni:
- cereale îmbogățite în fier (sau legume)
- carne pasirată,
- legume (sau cereale)
- fructe
- sucuri de fructe, nu mai mult de 30 ml pe zi pentru a limita aportul de zahăr și a reduce riscul de diaree
Atunci când dorim sa începem diversificarea ar trebui să ținem cont de câteva reguli, legat de introducerea alimentelor noi. Astfel, ritmul introducerii unui nou aliment ar trebui să fie de 2-3 zile față de cel precedent, pentru a vedea dacă se instalează alergia sau intoleranța la vreunul dintre ele. În plus, alimentele nou introduse trebuie să fie în stare cât mai pură pentru a vedea eventualele reacții alergice sau semne de intoleranță la alimentul respectiv. Introducerea alimentelor complexe – de exemplu o prajitură sau alt preparat care ar conține: ou, nucă, alune brânză de (vacă, capră sau oaie), făină de grâu sau de orez sau de porumb, ar putea crea o mare confuzie pentru mamă și medic în cazul în care după prăjitură copilul ar avea manifestari alergice sau semne de intoleranță, datorită dificultății crescute în determinarea exacta a componenței alergice din prăjitură. Ar fi indicat, ca alimentul nou introdus să se dea pe nemâncate, la început în cantități mici (1 linguriță), după care masa poate fi completată cu lapte de mamă. Treptat se înlocuiește din ce în ce mai mult din laptele de mamă, (pe care îl consumă la acea masă) cu alimentul solid, până la înlocuirea lui completă pentru acea masă.
În cazul în care, copilul refuză un aliment nou, se insistă, dar nu se forțează. Dacă continuă să refuze se va renunța pentru moment, dar se poate reîncerca peste 5-6 zile.
Sugarul poate să prezinte reflexul de împingere al limbii (dispare în mod normal pe la 5-6 luni). Acesta este un act reflex prin care sugarul mic împinge afară cu limba, orice i se introduce în gură. Aceasta însă nu înseamnă că el nu agrează alimentul. Dacă reflexul e prea persistent unii autori consideră că sugarul nu este destul de matur pentru diversificarea alimentației.
Consistența alimentelor nou introduse trebuie să fie crescândă progresiv. Mai moale la vârste mici și mai consistentă la vârste mai aproape de 1 an, dar și legat de apariția dentiției. La introducerea primelor alimente solide (pe la 6 luni) consistența alimentelor trebuie să fie semi-lichidă și mai apoi apăstoasă (pentru înmuierea alimentului solid se poate folosi lapte de mamă). Treptat, consistența alimentelor poate să crească, alimentele putând fi doar zdrobite, iar mai încolo alimentele solide se pot tăia în bucățele mici, pe care sugarul le poate apuca cu degetele.
În principal se păstrează prima masă de dimineață, cu lapte de mamă și se diversifică celelalte 4 mese. În plus, nu se introduc alimente noi, dacă observăm că copilul este bolnav cu febră sau are diaree, până după vindecarea afecțiunii respective.
Alimentele solide se administreaza în pozitie șezândă, de preferat în scaunelul lui (scaun special pentru alimentarea sugarului) și la masă cu adulții. Poziția sezândă favorizează alunecarea alimentelor pe esofag în jos. La 7 luni sugarul ar putea avea 2 mese diversificate, la 8 luni 3 mese diversificate etc.
Exemplu orar de mese pentru sugar de 10 luni care primeste 5 mese pe zi:
- prima masă: de la ora 7:30 – alimentare la san
- a doua masă: ora 11 – cereale îmbogățite cu fier
- a treia masă: ora 13 – vegetale (de culoare galbenă, portocalie, verde)
- a patra masă: ora 16 – fructe
- a cincea masă: ora 19 – cantitate mică de proteine (carne de pasăre, linte, tofu(soia), carne de vițel
Ce nu se recomandă în alimentația sugarului:
- nuci, alune, stafide, grepfruit, floricele de porumb, lapte de capră, arahide (sau untul de arahide)
- alimente procesate, sărate sau dulci, care vor influența gusturile culinare ulterioare ale copilului. Unii medici consideră că acest fapt nu poate fi demonstrat, iar preferința naturală a sugarului este pentru dulce.
Alimentele cu risc alergic crescut, care nu se recomandă sugarilor ce au manifestari alergice, (ex. dermatite atopice, bronșite obstructive) sau sugarilor a căror părinți sau frați au manifestări alergice importante:
- laptele de vacă
- oul
- arahidele (untul de arahide)
- nucile, alunele
- peștele (totuși un studiu din 2008 arată că introducerea peștelui în alimentația sugarului înainte de 9 luni de viață ar avea efect de reducere a eczemei la copil) (http://www.medscape.org/viewarticle/581124)
- fructele de mare